Misteriosii profeti ai secolului XXI

Profeti vechi si noi, de la Oracolul din Delphi la Reteaua de Futurologi

„Afacerea“ prezicerii viitorului isi are radacinile adanc ingropate in istorie. Cu milenii in urma, oamenii se duceau la Oracolul din Delphi pentru a afla daca soarta favoriza actiunile pe care urmau sa le intreprinda, iar, pentru a stimula o predictie pozitiva, custozilor templului le erau aduse cadouri. Traditia mersului la Oracol, la prezicator sau la ghicitor a continuat pana astazi, cand predictia s-a transformat intr-o stiinta moderna, ce sta la baza unor afaceri de succes. In fiecare vara, la Chicago, are loc o reuniune de trei zile consacrata „oracolelor“ secolului XXI. Conferinta Anuala World Future Society (Societatea pentru Viitorul Lumii) atrage sute de experti din domeniul militar, guvernamental si al mediului de afaceri. In atmosfera competitionala a lumii moderne nu mai este ceva neobisnuit ca o companie care cauta promovarea unei anumite tehnologii sau un guvern care doreste sa-si mentina anumite pozitii geopolitice sa se adreseze futurologilor pentru a identifica riscurile si oportunitatile de care trebuie sa tina cont. Futurologii nu prezic evenimente care vor avea loc intr-un moment anume, ci observa prezentul pentru a-i identifica liniile de forta si a-i deduce tendintele. Aria temporala obisnuita pentru astfel de predictii este de 50 de ani. De aceea, nu e surprinzator faptul ca, pe masura ce intervalul creste, concluziile sunt tot mai incerte, iar recompensa pentru o predictie corecta este mai mare.

• Ce s-a întâmplat cu dinții oamenilor atunci când fluorul a fost scos din apă?
• Ce a arătat un studiu pe mii de gemeni despre legătura dintre depresie și fructe

O strategie din ce in ce mai frecventa a futurologilor este fixarea unui rezultat-tinta pentru a stabili apoi cum pot fi „manevrati“ oamenii si organizatiile in vederea atingerii acelui obiectiv. In Marea Britanie, Tomorrow Project, Centre for Future Studies sau The Futurists Network sunt organizatii futurologice orientate exclusiv in aceasta directie. Potrivit lui Eamon Kelly, unul dintre participantii obisnuiti ai conferintelor de la Chicago, futurologia utilizeaza numeroase metode, insa trei sunt principale. Prima opereaza cu faptul ca aceasta stiinta poate acoperi orice domeniu, de la economie la psihologie. A doua vizeaza capacitatea de planificare si de constructie, care poate include interviurile cu experti si cartografierea de tip cauza-efect. A treia metoda consta in arta sau abilitatea intuitiva de a reuni toate elementele acumulate intr-un intreg coerent.  Futurologii pot exploata tendintele prezentului pentru a prezice evenimente pe termen lung. De exemplu, majoritatea infractiunilor implica barbati cu varste cuprinse intre 18 si 24 de ani, iar o crestere a numarului de baieti nascuti astazi ar putea determina o crestere infractionala in urmatoarele doua decade. O alta metoda de predictie, Conferinta Delfica, presupune faptul ca un grup de experti sa fie consultati, fiecare in parte, asupra unei probleme. In sprijinul activitatii futurologilor vin, de asemenea, simularile computerizate, evaluarile de impact, „rotile viitorului“ (pe care sunt afisate efectele unui anumit eveniment) si schemele de relevanta (utilizate de NASA pentru a stabili etapele necesare pentru finalizarea unor programe complexe).

Topul 10 al previziunilor World Future Society pentru 2009: 

Futurologia in armata, afaceri si politica

O caracteristica esentiala in definirea oricarei armate profesioniste este capacitatea de planificare a actiunilor (de plasare a lor in viitor). Un rol important il joaca in acest scenariu situatia cea mai rea posibila si identificarea unei solutii de iesire din aceasta situatie, in scopul supravietuirii. David A. Javis, membru al Centrului Naval de Razboi Submarin din SUA, afirma ca „armata este foarte deschisa in privinta futurologiei.“ Insusi echipamentul militar are o durata de viata foarte lunga. De exemplu, bombardierul de tip B-52, care a intrat in serviciu in 1952, este foarte utilizat in prezent si, potrivit estimarilor, si-ar putea continua activitatea pana in 2045. Un portavion construit astazi ar putea fi functional pana in 2050. Prin urmare, cand este vorba de arme a caror constructie presupune bugete uriase, armata trebuie sa stie ce fel de lupte vor purta acestea nu doar in prezent, ci si peste zece sau douazeci de ani. Al doilea mare consumator de futurologie, dupa armata, este domeniul marilor afaceri. Cei mai buni futurologi colaboreaza cu ambii consumatori – atitudinea de „se poate face“ (can-do) a armatei profesioniste si gandirea inovatoare a companiilor fiind foarte atractive pentru cei care-si petrec viata monitorizand trendurile si imaginand cum ar putea acestea sa schimbe viitorul. Compania petroliera Shell este unul dintre cei mai mari producatori de studii ale viitorului. Philip Watts, directorul Shell, afirma ca „scenariile futuriste nu sunt un exercitiu de profetie. Mai degraba, ele sunt concepute pentru a ne provoca gandirea, astfel incat sa putem lua astazi decizii mai bune in afaceri, avand in vedere castigul de maine.“

Urmatorii pe lista beneficiarilor de pe urma futurologiei sunt politicienii. Atitudinile lor schimbatoare pe termen scurt pot parea frustrante pentru prezicatori, insa prudenta reciproca afisata de cele doua categorii s-a schimbat radical in ultimele doua decenii. De exemplu, in decembrie 2004, parlamentul scotian a gazduit o conferinta a 150 de futurologi veniti din toata lumea. Cu aceasta ocazie, respectivul parlament a pus bazele unui forum care a avut ca tema evolutia Scotiei in urmatorii 20 de ani. Printre problemele ridicate s-au numarat schimbarile demografice si competitia economica cu Asia si Europa. Ulterior, acelasi parlament a adoptat o serie de legi bazate pe predictiile futurologilor. O practica obligatorie in campania electorala a oricarui politician respectabil este angajarea unei firme de audit politic a carei menire este pregatirea candidatului pentru trecerea cu brio a oricarei situatii ce poate aparea in competitia electorala. Astfel de firme nu fac neaparat predictii; unele se folosesc de metoda scenariilor alternative, in care sunt imaginate toate calupurile de viitor posibile.  La ora actuala, cei mai mari consumatori de studii futurologice sunt guvernele si companiile asiatice – asta poate si datorita background-ului cultural, in special filosofiei orientale, care invita constant individul sa gandeasca in perspectiva. „Sony priveste foarte departe in viitor“, spune dr. James Canton, directorul Global Future Institute din San Francisco. De exemplu, megacorporatia japoneza a prognozat in amanunt felul cum va arata industria de home entertainment care a explodat pe la mijlocul anilor ’80. „In termeni de prosperitate, secolul XXI va consemna deopotriva apusul si rasaritul multor companii; castigatori vor fi acele corporatii si guverne care sunt asigurate in fata viitorului“, a mai profetit Canton. Pana nu demult, munca futurologilor se asemana cu cea a pompierilor: ei trebuiau sa stabileasca ce era de facut in cazul in care lucrurile mergeau prost. Situatia era una de reparare a efectelor, nu de prevenire a cauzelor. O data cu intrunirea din aceasta vara de la Chicago, tinta futurologiei s-a schimbat. Stiinta predictiei trebuie acum sa imagineze cel mai bun viitor posibil si sa inceapa sa il creeze.

Raportul Pentagonului

Lupta impotriva criminalitatii este un domeniu in care planificarea viitorului e luata foarte in serios. Organizatia Police Futurists International (PFI) a publicat inca din 1985 o serie de rapoarte privitoare la amenintarea cybercriminalitatii, iar guvernele UE s-au alaturat, pe masura ce profetiile PFI legate de pirateria si pornografia infantila online s-au adeverit, acestei organizatii prin fonduri si actiuni desfasurate in cadrul programului comunitar Foresight.  De asemenea, in urma atacurilor din 11 septembrie 2001, grupuri de futurologi si-au focalizat activitatea asupra terorismului. Totusi, distrugerea Turnurilor Gemene este un exemplu relevant in ceea ce priveste capacitatea limitata a futurologilor de a schita graficul amenintarilor generale.

Futurologii Peter Schwartz si Doug Randall au fost angajati, anul trecut, de catre Pentagon pentru elaborarea unui raport care sa dezvaluie efectele unor schimbari climatice drastice. S-a pornit de la premisa unei bruste scaderi de temperatura cu 10-15 grade Celsius in America de Nord, Asia si Europa, concomitent cresterii acesteia cu 10-15 grade Celsius in Australia, America de Sud si sudul Africii. Concluzia: un asemenea fenomen ar duce la furtuni hibernale si la seceta severa pe intreaga suprafata a globului. Raportul a evidentiat consecinte de-a dreptul dezastruoase ale unei asemenea modificari de clima (care a avut loc de cel putin opt ori de-a lungul istoriei planetei) in intervalul de timp 2009-2015. Concluzia celor doi futurologi este pesimista: in prezent, nici o tara din lume nu are capacitatea de a raspunde satisfacator unor catastrofe climatice, iar pentru cele mai multe natiuni modificarea brusca a climei ar duce la o adevarata apocalipsa.

Profetii ratate

Baza lunara. Cand, in 1865, Jules Verne lansa ideea bazei lunare, construirea acesteia parea doar o problema de evolutie tehnologica. La mijlocul anilor ’50, NASA prevestea ca pana in anul 2000 va fi construit un intreg oras lunar. In prezent, tehnologia exista, insa costurile enorme pe care le implica proiectul inca tergiverseaza materializarea lui.

Combustibil sigur si nelimitat. In anii ’40 ai secolului trecut, fizicienii prognozau ca energia nucleara va fi combustibilul viitorului. Fuziunea la rece, pe baza de deuteriu, ramane insa si astazi un vis neimplinit, mai ales din cauza efectelor ecologice dezastruoase pe care le-ar implica o asemenea tehnologie. 

Suprapopularea. Catre sfarsitul secolului al XVIII-lea, Robert Wallace si Thomas Malthus au fost primii care au afirmat ca populatia in continua crestere ar putea, la un moment dat, sa epuizeze resursele de hrana. Dar scaderea natalitatii si productia imbunatatita de hrana au facut ca aceste predictii sa nu se adevereasca.

Robotul-servitor. Desi anuntat si asteptat cu entuziasm, robotul domestic (sau robo-fata in casa) a fost vazut rareori si exclusiv sub forma de prototip. Pana si dezvoltarea unui aspirator-robot s-a dovedit un proces complex si extrem de costisitor.

Sfarsitul lumii. De la Nostradamus si pana la Martorii lui Iehova, sfarsitul lumii a fost prezis de sute de mii de ori. Aproape zilnic se trezeste un excentric care anunta Apocalipsa. Ultima predictie care a implicat o comunitate semnificativa de oameni a fost cea a sectei japoneze Pana: totul ar fi trebuit sa se termine pe 22 septembrie 2005. Cu toate acestea, inca suntem aici…

Robotul ASIMO, primul candidat la functia de robot servitor (se afla inca in stadiul de prototip): 

Divinatia, arta straveche a ghicitorilor

Asemenea multor domenii de cercetare moderne, futurologia are la baza o „arta“ care dateaza din timpuri stravechi: divinatia. Cateva dintre cele mai cunoscute metode de divinatie (ghicire/prezicere a viitorului) sunt:

ASTROLOGIA. Magie divinatorie (dupa unii, stiinta) bazata pe relatia dintre toate corpurile materiale ale Universului, pe influenta corpurilor celeste asupra indivizilor, societatilor si evenimentelor de orice fel. Astrologia babiloniana prezicea destinul omului dupa pozitia astrelor in momentul nasterii sale si dupa miscarile, intalnirile si gradatiile de culoare ale acestor astre.

ORACOLUL. Metoda de divinatie prin care zeii (spiritele) erau consultati prin intermediul unui medium pamantean. Cele mai faimoase oracole au fost cele de la Dodua, unde Zeus oferea raspunsuri prin fosnetul stejarilor, sau cel de la Delphi, unde Apollo dadea raspunsuri prin intermediul unei preotese.

CARTOMANTIA. Metoda de prezicere a viitorului cu ajutorul cartilor de joc. Isi are originea in ghicitul cu cartile de tarot. Tarologia originala se bazeaza pe un pachet special de 78 de carti si a aparut in Europa, la inceputul Evului Mediu.

CHIROMANTIA. Presupusa ghicire a cursului vietii unei persoane dupa liniile din palme.

BIBLIOMANTIA. Metoda de prezicere a evenimentelor cu ajutorul cartilor (in special al Bibliei), prin alegerea la intamplare a unui pasaj, urmata de interpretarea textului respectiv.

CRISTALOMANTIA. Sub denumirea sa cea mai cunoscuta ghicitul in globul de cristal, aceasta forma de divinatie se bazeaza pe vizualizarea unei suprafete reflectorizante (oglinda, sticla, cristal, luciul apei) in care, prin intermediul unor incantatii, „apar“ imagini din viitor.

CITIREA IN FRUNZE DE CEAI SAU IN ZAT DE CAFEA. Implica descifrarea modelelor lasate de frunzele de ceai sau de zatul de cafea pe peretii cestii dupa consumarea lichidului din interior.

I-CHING. Cartea Schimbarilor este cea mai veche metoda de divinatie si a aparut in China, in urma cu peste 2.500 de ani. I-Ching descrie 64 de schimbari ale persoanei, schimbari care acopera etapele de tranzitie de la o experienta de viata la alta. Combinarea complexa a acestora conduce, deseori, la raspunsuri profund filosofice, dificil de inteles de catre profani.